Joi, 23 octombrie 2014, Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” a organizat la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău expoziţia de fotografie „Satul romano-catolic din Bacău – istorie şi prezent”, parte a proiectului „Clubul tânărului european”, finanţat de Consiliul Judeţean Bacău.

La această manifestare culturală au participat printre alţii: Dragoş Benea (preşedintele Consiliului Judeţean Bacău), Cosmin Necula (deputat de Bacău), pr. Isidor Dâscă (decan de Bacău), pr. Gabriel-Iulian Robu (Parohia „Sfântul Nicolae” Bacău), pr. paroh Iosif Comoraşu (Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci” Bacău), prof. Vilică Munteanu (directorul Arhivelor Naţionale Bacău), Gheorghe Bejan, preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”, Oana-Elena Radu (managerul proiectului „Clubul tânărului european”), elevii de la şcolile din Cleja şi Arini, participanţi în cadrul proiectului (însoţiţi de prof. Vasilica-Petronela Irimia şi prof. Valentin Ţicloş), elevi de la Liceul Catolic din Bacău, învăţători, profesori, muzeografi, iubitori de cultură etc.

În deschiderea vernisajului, prof. Mariana Popa (managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”) a transmis celor prezenţi un scurt salut din partea instituţiei pe care o conduce, după care proiectul „Clubul tânărului european” a fost detaliat de managerul acestuia (Oana-Elena Radu).

Preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” (ing. Gheorghe Bejan) a continuat, la rândul său, cu o serie de informaţii legate de rezultatele practice ale implementării proiectului „Clubul tânărului european” în cele patru comunităţi catolice din judeţul Bacău (Cleja, Faraoani, Arini şi Vladnic), insistând asupra rolului esenţial jucat de copiii care au strâns fotografiile expuse.

În cuvântul său, prof.dr. Anton Coşa a insistat asupra devenirii istorice a comunităţilor catolice din Moldova, reliefând nevoia permanentă a conservării valorilor identitare şi religioase într-un context contemporan dificil. A punctat faptul că identitatea românească şi trăirea creştină au fost o constantă în istoria catolicilor moldoveni, aceştia afirmându-şi de-a lungul timpului loialitatea faţă de ţară, probând-o totodată prin participarea la diversele evenimente care au jalonat devenirea istorică a României moderne şi contemporane. Prin urmare, folosirea la adresa catolicilor din Dieceza de Iaşi (de către persoane şi instituţii interesate) a termenului „ceangău” (cu vădita dorinţă de denaturare a identităţii lor româneşti) a fost şi este total greşită.

De asemenea, a conturat importanţa cunoaşterii istoriei catolicilor din Moldova, ca factor deosebit de important în promovarea identităţii româneşti a acestora. În acest sens, Episcopia Catolică de Iaşi a avut (mai ales după aşezarea în scaunul episcopal a Preasfinţitului Petru Gherghel) un rol determinant. Excelenţa Sa a iniţiat şi susţinut, de-a lungul timpului, proiecte ştiinţifice de anvergură, bazate pe cercetări multidisciplinare: arheologice, istorice, etnografice, antropologice etc., întreprinse de specialişti ai vieţii academice româneşti. Rezultatele acestor iniţiative de recuperare ştiinţifică a istoriei catolicilor din Dieceza de Iaşi (în bună parte coordonate de Departamentul de cercetare istorică din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi) au fost remarcabile, concretizându-se în numeroase studii de specialitate şi un frumos buchet de monografii locale, tipărite în timp.

Prof. Vilică Munteanu (directorul Arhivelor Naţionale Bacău) a scos în evidenţă faptul că documentele păstrate la Arhivele Naţionale Bacău reflectă identitatea românească a catolicilor din Moldova.

În intervenţia sa, părintele decan Isidor Dâscă a apreciat efortul copiilor care au strâns fotografiile expuse şi a accentuat asupra importanţei valorilor creştine în cadrul comunităţilor catolice.

Din partea color două şcoli participante în cadrul proiectului „Clubul tânărului european”, Cleja şi Arini, prezente la vernisaj, a luat cuvântul prof. Valentin Ţicloş de la Şcoala din Arini, care a creionat succint un punct de vedere din partea celor cărora li s-a adresat proiectul.

 

Prof. dr. ANTON COŞA