Pentru a trăi mai profund Misterul Pascal, dar şi a aprofunda misterul vieţii şi a iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, marţi, 18 martie, elevii de la C.N. „Vasile Alecsandri”, C. T. „Anghel Saligny”, C. E. „Ion Ghica”, C.T.C. „N.V. Karpen”, C.T. „D. Mangeron”, C.N. „Ferdinand I”, C.N. „Gh. Vrănceanu”, s-au întâlnit în biserica „Ss Petru şi Paul” din Bacău, animaţi fiind de profesorii de religie, de părintele inspector zonal prof. Lucian Adam şi de pr. Iulian Robu.

 

Timpul Postului Mare trebuie să fie pentru fiecare dintre noi o perioadă de meditaţie şi de reflecţie asupra patimilor lui Isus. Calea Sfintei Cruci reprezintă drumul străbătut de Domnul nostru Isus Cristos de la Pilat până în vârful muntelui Golgota, unde a fost răstignit. Prin vărsarea Sângelui Sau, ne-a arătat iubirea Lui nemărginită faţă de oameni, făcând astfel să înviem din moartea păcatului la viaţa harului.

Postul Mare are ca scop a mânca adevărata hrană, care înseamnă a face voinţa Tatălui: „nu numai cu pâine trăieşte omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.

Am luat parte la celebrarea Căii Sfintei Cruci mai deosebite, alături de mulţi tineri de la colegiile judetului Bacau. A fost mai deosebită pentru că ne-am rugat pentru copiii nenăscuţi, pentru mamele care trec prin momente de încercare, pentru apărarea vieţii, pentru tinerele aflate în dificultate. Astfel de momente în care suntem uniţi în rugăciune, sunt trăite cu mai multă intensitate şi sunt mai bine aprofundate. Postul Mare este timpul ideal pentru a îndepărta tot ceea ce distrage spiritul şi pentru a intensifica tot ceea ce hrăneşte sufletul deschizându-l spre iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Fiecare dintre noi în această perioadă ar trebui să reflecteze asupra iubirii lui Dumnezeu dăruită nouă în Cristos iubirea pe care în fiecare zi, la rândul nostru, trebuie s-o redăruim aproapelui, mai ales celui care suferă mai mult şi este în necesitate. Numai aşa vom putea participa în mod deplin la bucuria Paştelui.

Alina Verde, C.N. „V. Alecsandri”

Iată şi câteva impresii:

„Mi-a plăcut foarte mult să văd că liceenii nu sunt indiferenţi când vine vorba de viaţă. Faptul ca ne-am rugat împreună pentru copii avortaţi, a fost un prilej de a demonstra că viaţa trebuie să fie preţuită, că trebuie să fim alături de cei care nu conştientizează cum e să frângi vise şi speranţe. La fiecare staţiune am auzit strigătul unui copil care îşi doreşte cu multă ardoare să fie iubit, să nu fie ucis înainte de a se naşte, ceea ce m-a făcut să-mi dau seama că sunt o persoana binecuvântată de Dumnezeu pentru că trăiesc” (Vizitiu Sara, C.N. „V. Alecsandri”).

„Eu cred că ceea ce am făcut astăzi a fost ceva minunat. Ne-am adunat într-un număr destul de mare și ne-am înălțat cu toţii mintea către Dumnezeu prin devoţiunea numită Calea Crucii. Mă bucur că am putut participa la acest moment organizat pentru a susţine fetele şi femeile să nu avorteze, şi să se gândească mai bine la ceea ce fac.

Cel mai mult mi-a plăcut atunci când am citit acele rânduri din prisma copilului nenăscut, care vorbea despre toate lucrurile pe care le-ar pierde dacă mama lui nu l-ar naşte. Cred că prin această rugăciune înălţată astăzi de tinerii adunaţi în biserică, pentru o cauză nobilă, am atins inimile celor care au nevoie de sprijin şi care sunt în incertitudine” (Cristina Balint, C.N. „V. Alecsandri”).